Cât de multe deșeuri generăm și cum stăm la capitolul sortare și valorificare?
Prieteni, închideți ochii și imaginați-vă 627 000 girafe la un loc. Ori 627 000 mașini Chevrolet Chevette în aceeași parcare. Pare mult, nu-i așa? Acesta este echivalentul cantității medii de deșeuri generate de către Republica Moldova pe parcursul unui an calendaristic, or conform Agenției de Mediu și datelor prezentate de către agenții economici prin SIA MD (Sistemul Informațional Automatizat „Managementul Deșeurilor”), în anul 2019 au fost generate 627,2 mii tone de deșeuri, dintre care deșeuri periculoase 534,4 tone. Este important de menționat că cea mai mare parte dintre deșeurile generate constituie deșeurile municipale – 528,2 mii tone, urmate de deșeurile din ambalaje – 39,4 mii tone, deșeuri care provin de la stațiile de epurare a apelor reziduale – 25,2 mii tone, deșeurile din sectorul agroindustrial – 16,9 mii tone și alte deșeuri cu cantități mai mici rezultate din alte activități.
Totodată, aproximativ 84% din totalul deşeurilor generate în Republica Moldova în anul 2019 reprezintă „deşeuri municipale” – deşeuri menajere generate, în principal, de gospodării urmate de întreprinderile industriale și de instituțiile publice și sociale, precum şcolile, grădinițele şi spitalele. Ele sunt constituite din deșeurile menajere și deșeurile asimilabile, care sunt colectate separat și deșeurile municipale amestecate. Astfel, din deșeurile municipale generate, 91,4% constituie deșeurile municipale amestecate și numai 7,2% din deșeurile municipale sunt stocate separat. În majoritatea cazurilor, deșeurile colectate separat fac parte din deșeurile care provin din ambalaje. Conform datelor raportate, în anul 2019 au fost generate 39,4 mii tone de deșeuri de ambalaje. Dintre acestea, 50,1% revin ambalajelor din sticlă, 27,4% – ambalajelor din plastic urmate de ambalajele din hârtie și carton – 20,4%, celelalte constituind deșeurile din alte tipuri de ambalaje – 2,1%.
Acum apare fireasca întrebare: cum se descurcă Republica Moldova la capitolul sortare? Per general, situația este alarmantă în satele și raioanele Republicii Moldova, unde practic lipsește managementul deșeurilor. Moldovenii încă mai duc gunoiul la râpă sau la gunoiștea neautorizată de la marginea localității. Și chiar dacă în unele orașe există tomberoane special amenajate pentru colectarea separată a gunoiului (hârtie, plastic, sticlă), mulți locuitori aleg să arunce deșeurile reciclabile împreună cu cele menajere, acestea ajungând în cele din urmă tot la gunoiștea de la Țânțăreni. Lipsa tomberoanelor de sortare lângă blocul locativ, transportarea neselectivă a gunoiului de către autorități și comoditatea de a arunca gunoiul prin țeava de la etaj sunt motivele invocate de cetățeni. Mai nou, țara a fost zguduită de vestea companiei „ABS Recycling”, singura stație de sortare a deșeurilor din Chișinău, care a anunțat că își încetează activitatea din 25 ianuarie curent. Acest anunț poate fi catalogat drept catastrofal, or peste o treime din toate deșeurile care se produc în Moldova revin municipiului Chișinău. La această întreprindere, era sortat manual conținutul a 2 mii de containere pentru colectarea separată a deșeurilor, care sunt instalate în capitală. Angajații de aici separau 12 tipuri de plastic, hârtie, sticlă și metal. Conform datelor companiei, datorită acestei activități, la poligonul de deșeuri de la Țânțăreni ajungeau cu 15-40 la sută mai puține deșeuri.
Dacă ne referim la valorificarea deșeurilor, această etapă include transformarea deșeurilor în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Potrivit datelor raportate prin SIA MD de către agenții economici, în Republica Moldova în anul 2019 au fost valorificate 40,9 mii tone de deșeuri. Cantitatea cea mai mare de deșeuri valorificate revine ambalajelor și deșeurilor din ambalaje – 29,8 mii tone, din care circa 49% constituie ambalaje din sticlă. Prezența pe teritoriul țării a întreprinderilor care produc ambalaje din sticlă favorizează buna gestionare a ambalajelor din sticlă și valorificarea acestora. Aceeași situație se atestă și pentru ambalajele din hârtie și carton, care sunt valorificate de către întreprinderile din domeniul fabricării celulozei, hârtiei și cartonului. Deșeurile provenite din agricultură de cele mai dese ori au fost valorificate prin utilizarea acestora ca îngrășăminte, având drept rezultat beneficii pentru agricultură.
Concluzionând, un lucru este cert: Republica Moldova este departe de a fi atins standardele internaționale în domeniul sortării și valorificării deșeurilor. Tocmai de aceea, orice efort individual ori comunitar de promovare a acestor concepte este mai mult decât bine-venit. În acest context, e bine de conștientizat că cea mai bună metodă de valorificare a deșeurilor este prevenirea producerii acestora. Puteți începe de acasă. Gândiți-vă cum să preveniți producerea de deșeuri încă din momentul cumpărării, reparați și reutilizați produsele, cumpărați produse la mâna a doua, vindeți sau dați altor persoane produsele de care nu aveți nevoie și, nu în ultimul rând, compostați! Vă dorim mult spor!
