Deşeurile afectează ecosistemele şi sănătatea noastră

Spread the love

De multe ori ne întrebăm unde o să ajungă planeta noastră, dacă îşi continuă acest drum liniar către autodistrugere. Viaţa, în forma ei pe care o cunoaştem cu toţii, există datorită aerului, apei şi pământului, acestea fiind elementele principale ce stau la baza existenței noastre. Atunci când unul dintre aceste elemente este perturbat de om şi nu îşi mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi privim, uneori fără drept de replică, la adevărate dezastre ecologice. Pe lângă impactul catastrofal asupra ecosistemelor, activitatea nechibzuită a omului în materie ecologică generează și pericole majore asupra sănătății generale a populației, cauzând boli și chiar decese (este estimat că circa 7 milioane de oameni mor anual din cauza poluării naturii).

Gestionarea deșeurilor, la fel ca toate eforturile de mediu, implică factori de stres și receptori. Stresorii sunt agenții care trebuie eliminați, diminuați sau gestionați în alt mod, cum ar fi deșeurile în sine sau anumiți constituenți ai deșeurilor, de exemplu, metale grele, compuși organici, microbi sau energie. Receptorii, prin definiție, primesc daunele cauzate de factorii de stres. Receptorii de mediu sunt de obicei clasificați ca umani sau ecologici, dar pot fi și abiotici, cum ar fi materialele de construcție și monumentele naționale. În continuare, ne vom referi la receptorii umani în descrierea impactului deșeurilor asupra sănătății publice, și la receptorii ecologici – în analiza impactului deșeurilor asupra ecosistemelor.

  • Impactul deșeurilor asupra ecosistemelor

Ecosistemele variază foarte mult de la o locație la alta. Cu toate acestea, una dintre cele mai evidente consecințe ale problemei globale a deșeurilor se manifestă în raport cu viața noastră marină. Deșeurile continuă să afecteze, la o rată alarmantă, peștii, focile, țestoasele, balenele și multe alte animale acvatice, lucru demonstrat și prin faptul că oamenii de știință au găsit fragmente semnificative de plastic în peste o mie de specii de animale maritime. Datorită ingestiei de gunoi sau materiale plastice, foamea este de obicei pasul următor al animalelor vizate, deoarece unele specii nu au niveluri acidice destul de ridicate în stomac pentru a putea descompune obiectul pe care l-au ingerat. În termeni de biodiversitate terestră, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică, în asociaţiile vegetale devin dominante speciile din zonelor poluate iar unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori).

  • Impactul deșeurilor asupra sănătății publice

Sănătatea umană este în pericol anume prin inacțiunea noastră, or noi continuăm să producem în continuare cantități mari de gunoi, având rezultate minime în eliminarea și valorificarea corectă a acestuia. Nu putem promova longevitatea vieții pe pământ dacă nu renunțăm la modul în care ne tratăm planeta. Cu cât mai multe emisii producem din cauza cantității de gunoi pe care o generăm, cu atât acest lucru ne afectează mai accentuat pe termen lung. Deşeurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metalele grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate etc. Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv nămoluri toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate în comun cu deşeurile solide orăşeneşti. Se pot dezvolta boli precum astmul, defectele congenitale, cancerul, bolile cardiovasculare, bolile infecțioase, greutatea redusă la naștere și nașterea prematură. Bacteriile, paraziții și insectele pot fi, de asemenea, adăugate la lista problemelor de sănătate cauzate de gestionarea improprie a deșeurilor. Prin urmare, gestionarea corectă a deșeurilor este responsabilitatea noastră, a tuturor, pentru că beneficiem și suferim de pe urma gradului acestei gestionări în moduri radicale. Educația și conștientizarea tuturor comunităților, indiferent de condiția lor socială și economică, trebuie să fie mereu prezentă atât timp cât viața locuiește pe această planetă. Iată de ce o gestionare semnificativ greșită a deșeurilor de către Turcia și Chile, unde doar 1% din deșeuri au fost raportate ca fiind reciclate, poate contribui la dezastre ecologice globale. Chiar dacă vă mutați departe în Groenlanda, nu există nicio scăpare. Cu toții trebuie să jucăm un rol primar în gestionarea corectă a deșeurilor, dacă ne dorim o planetă vie, ecosisteme protejate și un nivel de sănătate publică adecvat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial